Un medic din Botoșani, anchetat pentru corupție, inclus pe lista specialiștilor care pot primi locuințe de serviciu
Într-o situație controversată, un medic din Botoșani, Cornelia Anca Sărban, se află sub ancheta Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru acuzații grave de corupție, incluzând luarea de mită și divulgarea de informații despre un concurs de angajare. Aceasta, în ciuda cercetărilor în desfășurare, a fost recent inclusă de Consiliul Județean (CJ) pe lista specialiștilor din domeniul sănătății care pot beneficia de locuințe de serviciu. Detaliile acestei liste, care a fost aprobată de consilierii județeni, fac parte dintr-un program destinat să sprijine cadrele medicale prin oferirea de locuințe construite de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL).
În anul 2025, medicul Sărban a formulat o solicitare pentru a obține o astfel de locuință, iar Consiliul Județean a evaluat cererea, aprobată alături de altele venite din partea cadrelor medicale din Botoșani. Lista care conține numele a 15 specialiști din sănătate arată o diversitate de profesioniști, unde numele Cornelia Anca Sărban ocupă o poziție de semnificație. Conform registrului, medici precum Costaș Iulia-Gina, Tudorache Vlad, și Moisa Constantin Robert se află, de asemenea, pe listă.
Contestația ridicată de ancheta DNA ia o turnură cu atât mai interesantă având în vedere că perioada de evaluare și validare a cererilor pentru locuințe de serviciu coincide cu investigațiile legate de corupția în care este implicată dr. Sărban. Consiliul Județean pare a fi luat în considerare solicitările fără o verificare aprofundată a statutului legal al solicitanților, un aspect care ridică întrebări cu privire la integritatea procesului decizional.
Este important de menționat că, în Botoșani, accesul la locuințele de serviciu destinate medicilor este esențial pentru atragerea și menținerea profesionalismului în domeniul sănătății, dar în cazul în care cadrele medicale cu astfel de acuzații sunt incluse pe listele de prioritate, aceasta poate afecta percepția publicului și încrederea în sistemul de sănătate publică.
Așadar, această situație evidențiază nu doar problemele sistemului de justiție și integritate în sectorul medical, dar și necesitatea unor măsuri mai stricte de selecție și verificare a profesionalismului celor care sunt considerați pentru accesul la resursele publice.
