### FOTO O MULȚIME DE CREDINCIOȘI, ASTĂZI, LA HRAMUL MĂNĂSTIRII SFÂNTULUI IOAN IACOB HOZEVITUL DIN JUDEȚUL BOTOȘANI
Pe 5 august 2026, satul natal al Sfântului Ioan Iacob a devenit un loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși din întreaga regiune, dar și din alte județe. Aceștia s-au adunat la Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob” pentru a celebra hramul ocrotitorului lor spiritual. Ceremonia a fost oficiată de un sobor impresionant de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar Patriarhal, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Pentru comunitatea locală și pentru pelerinii prezenți, momentul a fost încărcat de emoție. Mănăstirea a fost construită pe pământul unde pruncul Ilie, care ulterior a devenit Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, a văzut lumina zilei în anul 1913. Evenimentul nu doar că a sărbătorit istoria acestui loc, dar a și reafirmat legătura profundă dintre credincioși și tradițiile spirituale locale.
Destinul sfântului l-a purtat spre Mănăstirea Neamț și, mai apoi, spre sihăstria aspră din Țara Sfântă, dar simbolic, el s-a întors acasă, la această mănăstire care reprezintă o datorie de suflet pentru Moldova. Așezământul monahal a înflorit sub conducerea maicii starețe, stavrofora Mariami Tunza, care a reușit să îmbine disciplina vieții monahale cu ospitalitatea caldă și caracteristică moldovenească. Această sărbătoare, care s-a desfășurat la mai puțin de un deceniu de la înființarea mănăstirii din Crăiniceni, demonstrează că aceasta a devenit un important loc de reculegere pentru comunitatea creștină.
Așadar, Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob” continuă să fie nu doar un monument al istoriei religioase a județului Botoșani, ci și un simbol al unității și credinței spirituale, având un impact profund asupra vieții comunității locale.
