Internări fictive și investigații pentru pacienți morți. Șeful CNAS dezvăluie cum se scurg bani din sistemul de sănătate
Pe 10 august 2026, Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a adus în atenția publicului o problemă alarmantă descoperită în sistemul de sănătate din România: internările fictive și raportările de consultații pentru pacienți decedați. Conform declarațiilor sale, există atât fraude directe, cât și mecanisme de finanțare care conduc la o utilizare ineficientă a fondurilor publice.
Moldovan a împărțit cheltuielile nejustificate în două mari categorii: pe de o parte, fraudele reale, iar pe de altă parte, utilizarea ineficientă a fondurilor alocate asistenței medicale. A explicat că, deși nu există un studiu concret care să evalueze procentul exact al acestor fraude, literatura de specialitate sugerează că acestea pot constitui între 5-10% din bugetul total de sănătate. Cu un buget estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, suma implicată în aceste activități frauduloase ar putea fi semnificativă, ridicând astfel probleme serioase asupra transparenței și eficienței sistemului.
Printre defectele sistemului, președintele CNAS a semnalat influențele salariale, mecanism introdus pentru a acoperi creșterile de salarii în sectorul sanitar. Moldovan a subliniat că, în prezent, serviciile medicale sunt decontate la valori considerate inferioare costurilor reale, ceea ce duce la un deficit financiar semnificativ în spitale. Aceasta a dus la o situație în care influențele salariale devin comparabile cu bugetele reale pentru serviciile medicale prestate, ceea ce este inacceptabil.
De asemenea, el a menționat că această structură de plată nu reflectă necesitățile reale ale pacienților, ci mai degrabă numărul de angajați din sistem. Moldovan a descris aceste cheltuieli ca fiind pasive, afirmând că mulți angajați pot figura în evidențe fără a contribui efectiv la activitatea spitalului, ceea ce provoacă o risipă de resurse.
Printre cazurile prezentate de orațiu Moldovan, s-au numărat internările nejustificat de lungi și raportările de servicii medicale pentru pacienți care nu au fost niciodată prezenți în spitale. De exemplu, s-au semnalat situații în care pacienți care nu au fost internați apar în sistem cu consultări fictive. Moldovan a confirmat că în unele unități medicale se derula o practică prin care pacienții vulnerabili erau programați pentru investigații neefectuate, sugerând astfel o gravă negligență în administrarea resurselor și verificarea stării medicale a pacienților.
Aceste afirmații evidențiază gravitatea problemelor din sistemul de sănătate românesc, subliniind nu doar lipsa de responsabilitate, ci și necesitatea unei revizii totale a mecanismelor de finanțare și a proceselor de verificare a serviciilor de sănătate. Moldovan a insistat asupra faptului că, pentru a combate aceste practici, este esențială o reformă profundă a sistemului de asigurări de sănătate, care să prevină risipa și să asigure servicii de calitate pentru toți pacienții.
