## Cât a ajuns darul de nuntă în 2026: „La 1.600 de lei mai bine nu te prezentai”
Darul de nuntă a devenit o tradiție din ce în ce mai costisitoare pentru români, aviditatea în privința contribuțiilor financiare transformându-se într-o povară psihologică și materială. Potrivit unui sondaj efectuat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio, costul mediu pentru a participa la o nuntă se ridică la aproximativ 1.700 de lei per persoană, iar pentru un cuplu, cheltuielile ajung la 2.600 de lei. Aceasta sumă nu cuprinde doar darul, ci și cheltuielile legate de ținute, încălțăminte, machiaj și alte pregătiri, care pot totaliza în jur de 3.000 de lei.
În această vară, 16% dintre români participă la nunți în calitate de invitați, în timp ce 6% dintre ei sunt cei care organizează aceste evenimente. Printre respondenți, 87% afirmă că darul în bani reprezintă principala lor cheltuială, iar 41% menționează costurile legate de ținuta purtată. Alte cheltuieli includ transportul, cu un procent de 28%, și serviciile de machiaj și stilist, invocate de 25% din participanți.
Decizia de a participa la o nuntă este, conform sondajului, influențată în principal de relația pe care o au cu organizatorii, acest criteriu fiind menționat de 40% dintre invitați. Altele motive care conturează alegerile sunt obligația socială (25%), disponibilitatea la respectiva dată (11%) și costul total al participării (10%). Această dinamică evidențiază cum, în pofida dorinței de a celebra, mulți se simt constrânși de presiunea financiară.
De altfel, 55% dintre români au recunoscut că au refuzat invitații la nunți pe motive financiare, iar 22% dintre ei nu au refuzat, dar s-au gândit semnificativ la costurile implicate. Astfel, 83% dintre cei care participă la nunți percep aceste evenimente ca fiind o sursă semnificativă de stres financiar.
Pe de altă parte, pentru cei care își planifică nunta în această vară, bugetul mediu estimat se ridică la 60.000 de lei. Cei mai mari cheltuieli sunt înregistrate la capitolul locație, acesta fiind menționat de 39% dintre organizatori, urmat de alimentație și băuturi (37%) și divertisment (29%).
Un aspect interesant este percepția generală a românilor cu privire la responsabilitățile financiare asociate nunților. 44% dintre respondenti consideră că atât organizatorii, cât și invitații suportă în mod egal costurile, în timp ce 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% consideră că invitații se confruntă cu o presiune mai mare.
Sondajul, realizat în luna iulie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, scoate la iveală faptul că darul de nuntă rămâne un subiect deranjant pentru mulți români. O situație notabilă este relatată de o tânără care a fost certată prin mesaj pentru suma oferită ca dar, un exemplu grăitor al modului în care nunțile au evoluat de la o oportunitate de sărbătoare la o competiție de statură socială.
Aceasta a declarat că a participat la o nuntă pentru care nu mai avea legături strânse cu mirii și că darul oferit a fost de 1.600 de lei. După ce a primit un mesaj de la un membru al familiei mirilor, în care aceasta se plângea de către sumele primite de la alții, tânăra a simțit că a contribuit la o cultură care transforma nunțile în afaceri mai degrabă decât în ocazii de bucurie comună.
Reacțiile comunității au fost variate, mulți susținând că nu ar trebui să se simtă vinovată în aceste condiții. Unii organizatori de nunți au marcat deschiderea și acceptarea contribuțiilor modeste, subliniind că important este ca invitații să fie alături de ei pentru a celebra acest moment special. Această abordare contrastează vehement cu criticile aduse de către alte persoane, care consideră că, dacă cineva nu are resursele necesare, ar trebui să se abțină de la a participa.
Această situație scoate în evidență complexitatea interacțiunilor sociale în jurul nunților în România, unde tradiția și evoluția economică se intersectează, generând atât bucurie, cât și presiune.
