Un om de afaceri din Bacău susține că orașele mici nu au șanse pe termen lung
România se confruntă cu o realitate economică și demografică tot mai dificilă, pe care autoritățile ar prefera să o gestioneze prin măsuri electorale în locul unor strategii pe termen lung. Avertismentul a fost lansat în cadrul forumului Concordia Hub Est – Forum pentru Dezvoltare, organizat recent la Iași, de către Adrian Gârmacea, fondatorul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău.
Antreprenorul a declarat că localitățile care pierd populație nu pot fi susținute la nesfârșit prin investiții publice, iar unele orașe de dimensiuni medii sunt, pe termen lung, „sortite eșecului”.
„Botoșani, Bacău, Buzău n-au nicio șansă pe termen lung”
Una dintre principalele teme abordate de omul de afaceri a fost declinul demografic al orașelor mici și mijlocii. Acesta a afirmat că populația și activitatea economică se vor concentra tot mai mult în jurul marilor centre urbane, care oferă salarii mai mari, mai multe locuri de muncă și acces la servicii.
Gârmacea a dat ca exemple Botoșaniul, Bacăul și Buzăul și a susținut că, într-un orizont de câteva decenii, orașele de dimensiuni mai mici vor avea dificultăți majore în a-și păstra populația.
„Orașele mici, de 100.000 de locuitori, din punctul meu de vedere sunt, pe termen lung, așa să zic, 50-70 de ani, sunt sortite eșecului”, a spus antreprenorul.
El a revenit asupra ideii și a nominalizat mai multe orașe. „Orașele mari vor exista, orașele de genul Botoșani, Bacău, Buzău n-au nicio șansă pe termen lung, aici vorbim de 70-100 de ani, dar în următorii 50 de ani orașele de categoria a treia vor dispărea pur și simplu”, a afirmat Gârmacea.
Antreprenorul a descris marile orașe drept centre de atracție pentru populație și activitate economică, folosind metafora unei „găuri negre”. Concentrarea locurilor de muncă, a salariilor și a serviciilor accelerează migrația către centrele urbane deja dezvoltate.
„Problema cu orașele astea mari este că ele au o tendință, aș putea zice, ca o gaură neagră. Adică atrag totul din jur”, a spus Gârmacea.
El a invocat și un studiu pe care spune că l-a citit în urmă cu mai mulți ani, potrivit căruia, după depășirea pragului de 100.000 de locuitori, dublarea populației unui oraș ar fi asociată cu o creștere de 15% a veniturilor.
„Orașele astea trebuie lăsate să moară”
De la problema declinului demografic, Gârmacea a trecut la modul în care sunt alocați bani pentru investițiile publice în localitățile care pierd populație. El a criticat proiectele de infrastructură și clădirile publice realizate în zone în care numărul locuitorilor scade constant.
Gârmacea crede că autoritățile ar trebui să renunțe la finanțarea unor astfel de localități și să direcționeze banii către zonele cu potențial economic mai mare.
„Investițiile alea pe care le faceți voi, clasa politică, le faceți în toate satele, știm, da, vorbim de sală de sport la nu știu care sat, dar care n-a fost folosită niciodată, școli acolo care nu sunt folosite, deci alea sunt orașe care trebuie lăsate să moară”, a spus antreprenorul din Bacău.
Gârmacea a mers mai departe și a susținut că, în astfel de localități, nu ar mai trebui făcute nici investiții în infrastructura de bază.
„Nu mai trebuie investit nici în apă, nici în canalizare, nici în drumuri. Trebuie lăsate să moară și banii trebuie duși acolo unde pot să producă valoare”, susține el.
