Adenoidită – „polipii nazali” care pot afecta dezvoltarea copilului

V Constantin

Adenoidita – „Polipii Nazali” Care Pot Influenta Dezvoltarea Copilului

Adenoidita, o afecțiune caracterizată prin hipertrofia vegetațiilor adenoide situate în rinofaringe, este adesea cunoscută de părinți sub denumirea de „polipi nazali”. Este esențial de precizat că polipii nazali în sine reprezintă formațiuni pseudotumorale care se dezvoltă în fossele nazale sau sinusurile paranazale, distincte de vegetațiile adenoide. Polipoza nazală, care este frecvent întâlnită la tineri de peste 15 ani, diferă semnificativ de adenoidita cronică, ce are o incidență maximă între 2 și 5 ani.

Structura vegetațiilor adenoide este alcătuită din țesut limfoid, având rolul de a proteja organismul împotriva invaziilor microorganismelor, inclusiv viruși și bacterii, dar și a alergenilor. Aceste formațiuni se află în cavitatea rinofaringelui, esențială pentru comunicarea dintre nas și gât, precum și între nas și urechi.

Adenoidita Acută: Manifestări și Tratament

Adenoidita acută se referă la inflamarea rapidă a vegetațiilor adenoide, manifestată printr-o serie de simptome caracteristice:

  • febra
  • obstrucție nazală bilaterală
  • rinoree seromucoasă sau mucopurulentă
  • tuse productivă

Tratamentul pentru această afecțiune se bazează pe medicamente simptomatice, iar în anumite cazuri, este necesară administrarea de antibiotice, în special atunci când rinoreea devine mucopurulentă și indică o infecție bacteriană.

Adenoidita Cronică: Simptome și Consecințe

În ceea ce privește adenoidita cronică, aceasta se caracterizează printr-o hipertrofie constantă a vegetațiilor adenoide, având simptome distincte precum:

  • obstrucție nazală bilaterală
  • respirație orală
  • sforăit nocturn
  • voce nazonată
  • aparitia cearcănelor

În absența unui tratament adecvat, această afecțiune poate conduce la modificări ireversibile, denumite facies adenoidian, caracterizate printr-o formă facială modificată, dificultăți de pronunție, dar și deficiențe în creșterea staturo-ponderală. Totodată, afectarea otică, cum ar fi otita medie seroasă, devine o complicație frecventă.

Adenoidita cronică este adeseori rezultatul mai multor episoade de infecții respiratorii superioare sau se poate dezvolta pe un teren alergic.

Diagnosticul Adenoiditei Cronice

Stabilirea diagnosticului de adenoidită cronică se face prin intermediul examenului clinic ORL, dar și prin fibroscopie nazală cu tub flexibil, o procedură rapidă și nedureroasă, care permite evaluarea gradului de obstrucție și determinarea abordării terapeutice adecvate.

Opțiuni de Tratament pentru Adenoidită Cronică

Cea mai frecvent utilizată metodă de tratament este intervenția chirurgicală, cunoscută sub numele de adenoidectomie, care constă în îndepărtarea vegetațiilor adenoide. Această procedură poate fi efectuată la orice vârstă, având scopul de a facilita o dezvoltare armonioasă a copilului și prevenirea complicațiilor ulterioare. Intervenția se realizează sub anestezie generală, asigurând confortul pacientului și folosind tehnici avansate, cum ar fi coblația, care utilizează curent electric la temperaturi controlate pentru un rezultat precis.

Postoperator, pentru o durată de până la 7 zile, se recomandă evitarea locurilor aglomerate, consumul de alimente calde și eforturile fizice intense, asigurând astfel o recuperare eficientă. Spitalul Arcadia oferă condiții sigure pentru acest tip de tratament, fiind disponibili pentru programări prin Call Center la numărul 0232 920.

Share This Article