**BOTOȘĂNEANUL MORT ÎN CURTEA BISERICII, ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE, A FOST CONDUS, ASTĂZI, PE ULTIMUL DRUM. A FOST TATĂ NU DOAR PENTRU COPIII SĂI, CI ȘI PENTRU COPIII ALTORA**
Joi, 16 aprilie 2026, comunitatea botoșăneană a fost marcată de evenimentul trist al înmormântării lui Dan Constantinică, un bărbat de 63 de ani, care a murit în noaptea de Înviere în curtea Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din municipiul Botoșani. Căsătorit cu Elena și tată a două fiice, Silvia-Daniela și Andreea, Dan a fost un enoriaș dedicat, activ implicat în viața parohială, contribuind cu eforturi notabile la construcția bisericii unde și-a petrecut ultima seară.
În noaptea sfântă a Învierii, Dan a asistat, alături de familia sa, la slujba oficiată de PS Nichifor Botoșăneanul, în Biserica din Cartierul Parcul Tineretului. Atmosfera de sărbătoare și bucuria întâlnirii cu ierarhul nu l-au pregătit pentru tragedia care urma. La un moment dat, în timpul slujbei, Dan a resimțit brusc rău, ceea ce a determinat intervenția jandarmilor, care au efectuat manevre de resuscitare până la sosirea ambulanței. Din păcate, echipajul medical a declarat că acesta se afla în stop cardio-respirator, prezentând fibrilație ventriculară. Eforturile de salvare, deși intense, nu au avut rezultatul dorit, medicii neputând să-i salveze viața nici la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean „Mavromati”.
În tradiția creștin-ortodoxă, moartea în noaptea de Paști este considerată un semn de binecuvântare, marcată de credința că sufletul se îndreaptă spre o viață veșnică. Reprezentanții Bisericii subliniază, însă, că esențială este viața trăită în credință și pregătirea sufletului, nu momentul decesului.
O persoană apropiată comunității a exprimat părerea: „Dumnezeu să-l ierte pe acest om. Nu l-am cunoscut, dar moartea lui mi s-a părut un simbol”, remarcând că Dan a fost spovedit și împărtășit cu o săptămână înainte și că a participat activ la slujbele religioase.
Implicarea lui Dan Constantinică în viața comunității a fost semnificativă, având un rol important chiar din primele zile ale construcției Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, subliniind dedicarea sa față de valorile comunității. Familia sa, în special soția Elena, a avut un impact deosebit, ea fiind asistent maternal profesionist și având grijă de mulți copii din medii defavorizate, pe care i-a tratat cu iubire și afecțiune.
În timpul priveghiului, un dintre copiii crescute de familia Constantinică a venit să-și aducă omagiile, precizând cu emoție că Dan a fost „nu doar fostul tată, ci tatăl și mama mea”. Această legătură emoțională scoate în evidență cât de profund a fost marcantă influența lui Dan în viețile multor tineri.
Ceremonia de înmormântare a avut loc astăzi, cu lacrimi dar și cu nădejde, înconjurat de familie, prieteni și comunitatea parohială. Nepotul său, Denis-Andrei, care slujește la altar, continuă să îmbrățișeze valorile și credința pe care bunicul său le-a promovat cu devotament. Moartea lui Dan Constantinică rămâne un moment de reflecție pentru comunitate, un simbol al devotamentului și al iubirii tatălească care transcende legăturile de sânge.
