Familia Goilav: armenii din Botoșani care au hrănit Germania și armata britanică
La începutul secolului XX, când agricultura regională se baza pe metode tradiționale, la Rânghilești, în nordul județului Botoșani, funcționa o exploatare agricolă organizată după standarde germane, cu utilaje puțin cunoscute de majoritatea proprietarilor din acea perioadă.
În 1913, înainte de Primul Război Mondial, o locomotivă cu aburi ieșea din gara Botoșani trăgând un convoi de peste 167 de vagoane cu grâu, 57 cu orzoaică și 62 cu porumb, toate destinate Germaniei. Transportul conținea aproape toată recolta moșiilor Rânghilești. Convoiul era doar unul dintre zecile trimise peste hotare de aceeași familie.
Familia Goilav, negustori armeni ridicați la ranguri boierești de voievozii Moldovei, a transformat pământurile din nord într-o gospodărie de nivel occidental. Producția lor a asigurat pâinea pentru aproape 10% din populația Germaniei, iar câțiva ani mai târziu a aprovizionat diviziile britanice din tranșeele Marelui Război.
Grâul roșu de la Rânghilești era căutat în toată Europa. Convoaiele Goilavilor au contribuit la sintagma „Grânar al Europei”, faimă economică ce avea să definească identitatea Regatului României în perioada interbelică.
În 1916, România a intrat în război de partea Antantei. Recolta de pe cele 1.600 de hectare ale Goilavilor de la Rânghilești a luat alt drum. Grâul care ajunsese la germani a hrănit timp de doi ani o parte din armata britanică din tranșeele Franței.
Din transportul din 1913, Jean Goilav, capul familiei, a încasat un venit net de 83.200 de lei aur, echivalentul a peste 24 de kilograme de metal fin dintr-o singură tranzacție. La această scară a veniturilor, Goilavii erau veritabili milionari la nivel european.
Nimeni nu știe exact de unde vin Goilavii. Cel mai probabil au sosit din Armenia Mare spre sfârșitul secolului al XVII-lea și s-au așezat pe ulița armenească a Botoșaniului. Istoricul Gheorghe Median reconstituie primii lor pași: „La începutul secolului al XIX-lea, Goilavii sunt între primii armeni care primesc titluri de boierie. David Goilav a fost ridicat de domnitorul Alexandru Moruzi, în 1804, la rangul de clucer. Fiul său Luca și nepoții au avut același rang. Tot ei au fost printre primii armeni botoșăneni care și-au trimis copiii la școală.”
Comunitatea armenească din Botoșani este atestată documentar din secolul al XV-lea. Nicolae Iorga, originar din Botoșani, le-a atribuit un rol decisiv în dezvoltarea orașului: „Botoșanii ar fi rămas satul urmașilor lui Botăș, dacă n-ar fi fost armenii. Burghezia armeană a creat târgul.”
Secretul Goilavilor a fost meseria de arendaș. Stăpâneau tehnicile agricole și țineau pasul cu vremea. Cu banii strânși au cumpărat moșiile boierilor care se mutau la oraș. Așa a intrat în posesia familiei moșia Rânghilești, devenită model de succes.
Gheorghe Median descrie achiziția: „Christea-David a fost primul armean din familia Goilav care a stăpânit moșia de la Rânghilești. A fost arendaș al moșiei Flămânzi, aparținând domnitorului Mihail Sturdza. În semn de apreciere, domnitorul l-a ridicat în 1845 la rangul de serdar. Averea acumulată i-a permis lui Christea Goilav ca în 1865 să cumpere de la Alexandru Balș, pentru 60.000 de galbeni, moșia Rânghilești, de 3.200 de fălci.”
O falcă moldovenească depășea hectarul de astăzi (aproximativ 1,43 hectare). Cele 3.200 de fălci însumau peste 4.500 de hectare, o întindere pe care familia avea să clădească o exploatare fără egal în regiune.
Rânghileștii au devenit un reper abia sub conducerea fraților George și Jean Goilav. Jean studiase în Franța, Austria și Germania. La întoarcerea la Botoșani a organizat la Rânghilești o gospodărie care depășea, ca prosperitate și ordine, fermele din Germania sau Anglia. Potrivit Direcției Agricole din Botoșani, în zonă se practica o agricultură la standarde europene, greu de întâlnit și astăzi. Goilavii erau renumiți pentru cereale, iar din străinătate se cereau cantități mari de grâu. Datorită recoltelor de calitate, moșiile de la Rânghilești și Santa Mare au făcut cunoscute Botoșaniul și România în Europa.
