Un bărbat din Suceava, trimis în judecată în dosarul buletinelor false pentru cetățeni ucraineni și moldoveni
Procurorii de la Parchetul General au dispus trimiterea în judecată în libertate a unui bărbat ucrainean, stabilit în județul Suceava, implicat în dosarul privind eliberarea de documente de identitate românești false pentru cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă. Bărbatul, pe nume Hennadiy Lyskovskyiy, este acuzat de dare de mită în formă continuată și complicitate la fals informatic în formă continuată.
Faptele de corupție ale celor cinci persoane vizate în acest dosar vor fi judecate de Tribunalul Botoșani.
Ancheta a început în urmă cu un an și jumătate
În noiembrie 2024, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, împreună cu lucrători ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au pus în executare 90 de mandate de percheziție domiciliară. Acestea au vizat sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și municipiul București.
Activitățile operative s-au desfășurat într-o cauză penală în care se efectuau cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Cum erau obținute documentele de identitate
Beneficiarii obțineau cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români decedați, pentru care partajul succesoral nu fusese efectuat, care erau netransportabili sau plecați în străinătate, fără acordul acestora. Documentele erau eliberate prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu, fără prezența efectivă a solicitanților în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.
Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese fără acordul prealabil al proprietarilor sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea. În unele cazuri, semnăturile proprietarilor sau adeverințele emise de reprezentanți ai primăriei, în care era consemnat în mod nereal dreptul de proprietate, erau contrafăcute.
Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350 și 400 de euro, variind în funcție de serviciile oferite de intermediar.
Modalitatea de împărțire a banilor
Potrivit anchetatorilor, banii se împărțeau astfel: între 100 și 150 de euro pentru fiecare persoană dispusă să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar Federația Rusă, la imobile pe care le dețineau, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă.
Între 50 și 100 de euro pentru fiecare persoană reveneau funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu. Aceștia primeau banii pentru primirea și introducerea fără drept în Registrul Național de Evidență a Persoanelor de date neconforme realității referitoare la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare, precum și pentru eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității. Există situații în care, în două zile, beneficiarul a obținut atât cartea de identitate, cât și pașaportul.
Alți 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate, respectiv chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
