# RECHIZITORIU. Cum a ajuns un absolvent de sport inspector fitosanitar din Botoșani
La sfârșitul lunii iulie 2026, Direcția Națională Anticorupție (DNA), prin Serviciul Teritorial Suceava, a inițiat un proces judiciar împotriva lui Adrian Pintea, fost director al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și a lui Romeo Șoldea, director al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF). Faptele incriminate datează din finalul anului 2024, moment în care Adrian Pintea ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și este acuzat de instigare la abuz în serviciu, în timp ce Romeo Șoldea se confruntă cu acuzația de abuz în serviciu.
Pe 29 aprilie 2026, Pintea a demisionat din funcția de secretar de stat, conform instrucțiunilor PSD, care cerea tuturor membrilor săi să părăsească funcțiile înainte de o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Bolojan. Cu toate acestea, el a revenit pe postul de director general al APIA, pe care l-a ocupat anterior. Procurorii DNA susțin că acesta a avut un rol crucial în orchestrarea transferului unei cunoștințe de-ale sale la ANF, contrar legilor în vigoare.
În documentele DNA se afirmă că individul în cauză a fost mutat de la Camera Deputaților la ANF pe un post de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale. Ulterior, aceasta a fost transferată la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, unde figura ca funcționar public cu atribuții de control, deși nu îndeplinea condițiile necesare pentru a ocupa acest loc de muncă. Subiectul transferului nu poseda studii în domeniul fitosanitar, astfel că procurorii consideră că au existat prejudicii semnificative pentru bugetul Ministerului Agriculturii, estimând un prejudiciu de 148.542 lei, sumă reprezentând salariile brute încasate de acesta între 9 decembrie 2024 și 8 octombrie 2025.
În urma trimiterii în judecată, Adrian Pintea a fost suspendat din funcția de director APIA, iar Ministerul Agriculturii a decis și încetarea exercitării temporare a funcției de director ANF de către Romeo Șoldea. Dosarul a fost repartizat Tribunalului București pentru judecare.
## Harta carierei unui absolvent de sport
Cotidianul a obținut rechizitoriul cu detalii despre cazul în cauză. Persoana transferată, absolventă a Facultății de Educație Fizică și Sport din Botoșani, nu a practicat ca profesor ci a avut activități diverse, inclusiv ca evaluator de risc la efracție și director de vânzări timp de mai mulți ani într-o firmă din Botoșani. În ciuda acestui parcurs profesional, ambițiile sale erau axate pe obținerea unui loc de muncă la o instituție din subordinea Ministerului Agriculturii.
Procurorul de caz constată în rechizitoriu că absolventul a fost un apropiat al lui Adrian Pintea, iar cei doi s-au întâlnit în mai 2024, unde au discutat despre posibile oportunități de angajare în sectorul public. Transferul către ANF a fost generat de dorința lui Pintea de a ajuta această cunoștință, chiar dacă Romeo Șoldea nu avea nicio legătură anterioară cu persoana respectivă.
## Angajarea controversată la Camera Deputaților
Pe 25 noiembrie 2024, persoana în cauză a fost numită consilier parlamentar, o numire realizată printr-o propunere formulată de un grup parlamentar, identitatea partidului nefiind precizată în documentul de acuzație. Această poziție a fost văzută de procuror ca un mijloc prin care individul a reușit să-și atingă scopul final: ocuparea unei funcții publice în subordinea Ministerului Agriculturii, avându-l ca sprijin pe Pintea.
Se subliniază în rechizitoriu că demersul său nu a fost niciodată destinat rămânerii ca angajat al Camerei Deputaților, ci viza în mod clar o funcție mai bine remunerată și mai stabilă în sectorul public, validând astfel acuzațiile de abuz de putere și de influență.
### Concluzie
Cazul lui Adrian Pintea și a lui Romeo Șoldea aduce în prim-plan teme de corupție și nepotism în instituțiile publice din România, scoțând la iveală modul în care relațiile personale și politicile interne pot influența numirile și transferurile în structurile guvernamentale. Această situație subliniază necesitatea unei transparențe sporite și a unor măsuri stricte împotriva corupției în administrația publică, pentru a asigura integritatea proceselor de angajare și o gestionare corectă a resurselor publice.
